La Bacău încă mai trăieşte Vasile Roaită . Dacă veniţi cu trenul de la Iaşi spre Bacău chiar la intrare vă salută ,, trăgând sirena “ veşnicul comunist Vasile Roată . Statuea lui tronează nemişcată de nimeni în muribundul parc al CFR – ului. Vara la umbra lui întinşi pe iarbă se poate bea o bere liniştit . Bacăul păstrează astfel singura statue a vechiului regim comunist . Povestea lui începe prin ani 50 când activitatea de partid avea nevoe de eroi care să le reântâlnească istoria . Vasile Roaită se număra printre aceşti eroi alături de Donca Simu , I.C Frimu , Olga Bancic şi alţi .
Se fabricau laboratoarele comuniste devenind peste noapte figuri demne de urmat cu acte de mari eroism . Deveneau peste noapte nume de străzi , instituţii publice fiind studiaţi în manualele de istorie . Până la venirea lau Ceauşescu statuea se afla în centrul municipiului unde azi e statuea lui Bacovia . Apoi a fost mutată în mare secret şi ampalsată în locul de azi . Dar , haideţi să îi ascultăm povestea ,,eroului “ Vasile Roaită .
Pentru a realiza acest lucru ne-am adresat istoricului Eugen Şendrea singurul din ţară ce posedă atestat de specialist de monumente istorice . Povestea eroului comunist este următoarea : ,, .....Iunie 1948 . La uşa cabinetului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej , tremurând ca de friguri , aşteaptă Constantin Negrea , un bărbat în vârstă de 35 de ani . După un timp este chemat înăuntru . Lângă Dej , în picioare se află Chivu Stoica .
Ei, tovarăşe Negrea , cum a fost la greva din 1933 de la Griviţa ? Cine a tras sirena? Îl întreabă Dej.
Sugrumat de emoţie Constantin Negrea îşi drege glasul şi , după ce tuşeşte uşor , spune : Era seara târziu . Ne strânseseră vre-o 5000 de muncitori . Eu deci subliniez eu , din oră în oră , tragem sirena ca să se audă în tot oraşul , că suntem în grevă şi să vină şi alţi CFR-işti să ne sprijine . Se ţineau discursuri de la o tribună . Ţin minte că dumneavoastră tovarăşe Dej , Ilie Pintilie şi alţii aţi plecat la Ministerul Transporturilor . Sirena a fost oprită la ora 23 .00 , deoarece nu mai erau lemne şi cărbuni pentru cazanul ei . Împreună cu 20 de băieţi de la cămin am cărat combustibilul necesar şi sirena a putut fi pusă din nou în funcţiune .Pe la două din noapte a venit şi armata . Ei bine Vasile Roaită , tânăr şi el , avea 21 de ani , era ucenic la ,, căldărie ”. A venit la serviciu pe la 5 dimineaţa . Până atunci nu-l văzusem în curtea ,, Atelierelor ”. Ce să vă spun ? Când armata a început să tragă , el stătea în uşa atelierului său ! S-a numărat printre cei 7 care au fost împuşcaţi atunci . Gheorghiu- Dej se ridică de la birou , face câţiva paşi , gânditor , îndreaptă rama unui tablou şi , după ce îl priveşte în ochi pe Chivu Stoica începe să vorbească :
Ai fost bun , nu am ce să-ţi reproşez …. Tu ai stat lângă mine , Negrea … Erou va fi Vasile Roaită , şi el a tras sirena ! Ai înţeles ?
Roşu de furie , Constantin Negrea protestează :
Vă rog să mă credeţi Vasile Roaită nici n-a atins sirena !
Lasă ,lasă asta şi intră în partid şi altfel o să vezi lucurile
Tovarăşe Dej , eu nu intru în partid că nu vreau să mor fără lumânare !
Ce înseamnă asta ?
Păi , ştiţi cum e cu ruşii ! Te folosesc şi apoi te împuşcă !
Fugi de aici , măi Negrea , că nu eşti bun de nimic ! Ţipă la el Dej , gonindu-l din birou . ”
Versiunea partidului în manualele de istorie din anul 1961 era : ,, Eroic a murit şi utecistul Vasile Roaită . Acest tânăr a tras sirena atelierelor , chemând pe muncitorii capitalei să se solidarizeze cu lupta CFR-iştilor . El nu a încetat să îndeplinească această misiune decât atunci când a fost răpus de armele ucigaşe ale jandarmilor ”.
Asta este povestea celui ce a fost Vasile Roaită un simbol a vremurilor comuniste . Un erou care nu a murit nici azi .
Redactat de : Cartacuzencu Stelian
1 comentarii:
salut!
esti interesat de un link exchange cu www.megabacau.blogspot.com ?
Trimiteți un comentariu